O analiză comparativă a populațiilor din Europa, America și Asia de Est pe baza scalei NEO-FFI. Acest studiu se bazează pe lucrarea fundamentală a lui Costa și McCrae (1985), care au publicat Inventarul de personalitate NEO (NEO-PI), urmat de NEO-FFI (Costa & McCrae, 1989). Saucier (1998) a dezvoltat 13 subscale pentru NEO-FFI, care au demonstrat o fiabilitate alfa ridicată. Obiectivul acestui studiu este de a analiza proprietățile psihometrice ale celor cinci mari trăsături de personalitate în eșantioane din Asia de Est și din Occident, cu scopul de a explora contextele culturale ale Orientului și Occidentului în care se află eșantioanele. Având în vedere lungimea NEO-PI-R (240 de itemi), care s-a dovedit a duce la o precizie nesigură a eșantionului (Jones, 2019), acest studiu a utilizat scala NEO-FFI, care include în mod aleatoriu itemi cu „răspunsuri inconsistente”.
1. Subiecți și metode
1.1. Subiecte
În total, 1.812 de participanți au fost incluși în studiu, dintre care 1.607 au completat chestionarul din cadrul studiului. Grupul de comparație pentru scala principală a fost alcătuit din Grupul A european și american, în timp ce grupul de comparație pentru subscale a fost alcătuit din Grupul B european și american. Pentru mai multe detalii, vă rugăm să consultați Tabelul 1.
1.2 Metodologie
În cadrul prezentului studiu s-a utilizat scala NEO-FFI pentru evaluarea participanților. În plus, s-a inclus o selecție aleatorie de zece itemi în scala F, cu scopul de a stabili dacă participanții răspundeau în mod arbitrar. Această abordare a fost adoptată pentru a spori acuratețea chestionarelor valide.
2 rezultate
S-a constatat că structura pe sexe și nivelul de studii al grupurilor din eșantion erau similare; prin urmare, analiza de mai jos nu ține cont de diferențe semnificative în ceea ce privește înțelegerea scalei de către participanți.
2.1 Compararea principalelor scale
După cum se arată în Tabelul 2, se observă o diferență clară între scorurile medii și abaterile standard ale eșantioanelor europene și americane, pe de o parte, și ale eșantioanelor din Asia de Est, pe de altă parte, în ceea ce privește scalele primare.
2.2 Compararea principalelor scale între bărbații din Asia de Est și femeile din Asia de Est
Scorurile medii și abaterile standard pe scalele principale pentru eșantioanele de bărbați și femei din Asia de Est sunt prezentate în Tabelul 3.
2.3 Compararea scorurilor subscalei
După cum se arată în Tabelul 4, se observă o diferență clară între scorurile medii și deviațiile standard ale subscalei între eșantioanele europene și americane și eșantionul din Asia de Est.
3. Concluzii/Discuție
Datele arată că, din cauza diferențelor dintre valorile sociale și mediile sociale ale populațiilor din Asia de Est și cele occidentale, există discrepanțe semnificative în ceea ce privește rezultatele măsurătorilor.
3.1 Scale primare
3.1.1 Neuroticismul
Scala de nevroză reflectă stabilitatea emoțională a unei persoane. Persoanele care obțin un scor ridicat pe această scală tind să sufere de anxietate și depresie, iar fluctuațiile lor emoționale sunt mai pronunțate.
S-a constatat o diferență semnificativă între scorurile de nevrozism ale eșantionului occidental și cele ale eșantionului din Asia de Est, cu o mărime a efectului moderată (d = -0,428). Această constatare sugerează că populațiile occidentale ar putea, de fapt, să dea dovadă de o mai mare stabilitate emoțională, contrazicând astfel convingerea larg răspândită conform căreia „asiaticii din est sunt mai rezervați din punct de vedere emoțional”. Deși această discrepanță are anumite implicații practice, amploarea ei este limitată, iar interpretările trebuie formulate cu prudență.
Următorii factori pot fi relevanți în acest context:
(1) Factori culturali
Culturile occidentale încurajează indivizii să-și exprime în mod activ emoțiile. În schimb, culturile din Asia de Est pun un accent mai mare pe armonia generală.
În culturile din Asia de Est se pune accentul pe responsabilitatea colectivă și normele sociale, în timp ce în culturile occidentale se încurajează individualismul și acceptarea de sine.
(2) Mediul social
Societățile din Asia de Est se confruntă în prezent cu un nivel ridicat de concurență, ceea ce generează o presiune semnificativă asupra indivizilor în ceea ce privește educația și oportunitățile profesionale. În schimb, societățile occidentale tind să acorde o importanță mai mare sentimentelor individuale.
(3) Modele comportamentale
S-a demonstrat că culturile din Asia de Est manifestă tendințe de atribuire externă, în sensul că accentul este pus pe factorii sociali și de mediu. În schimb, s-a observat că culturile occidentale manifestă o înclinație spre atribuirea internă, caracterizată prin accentul pus pe controlul personal.
Culturile din Asia de Est încurajează oamenii să-și reprime emoțiile, în timp ce culturile occidentale îi încurajează să-și exprime emoțiile la momentul potrivit.
3.1.2 Extraversiunea
Termenul „extraversiune” este definit ca o trăsătură de personalitate care se manifestă la persoanele extrem de sociabile, entuziaste și proactive în căutarea stimulării.
S-a observat o diferență semnificativă între scorurile de extraversiune obținute pe această scală în cazul eșantionului occidental și al celui din Asia de Est, cu un efect de mărime mare (d = 2,593).
Următorii factori pot fi relevanți în acest context:
(1) Factori socioculturali
Culturile occidentale tind să încurajeze exprimarea de sine, în timp ce culturile din Asia de Est se caracterizează printr-un grad mai mare de reținere și o mai mare atenție acordată opiniilor celorlalți.
(2) Mediul social
Mediile sociale din Asia de Est se caracterizează printr-un accent pus pe disciplină și respectarea valorilor tradiționale. În schimb, societățile occidentale se disting prin încurajarea interacțiunii active cu ceilalți și printr-o tendință spre încrederea în sine.
În Asia de Est, o fire excesiv de extrovertită poate fi percepută ca o lipsă de stăpânire de sine, în timp ce în Occident, extrovertirea este considerată în general o trăsătură de personalitate pozitivă.
(3) Modele comportamentale
S-a demonstrat că nivelurile scăzute de extraversiune indică tendința unei persoane spre introspecție, în detrimentul interacțiunii sociale. Acest lucru poate influența modul în care sunt exprimate emoțiile și capacitatea persoanei de a face față stresului.
3.1.3 Transparență
Scala „Deschiderii” reflectă receptivitatea unei persoane față de experiențe noi, gândirea abstractă și aprecierea artistică. Persoanele care obțin scoruri mai mari tind să manifeste o înclinație mai mare către explorare și inovare.
S-a constatat că scorurile privind deschiderea în eșantioanele din Occident erau semnificativ mai scăzute decât cele din eșantioanele din Asia de Est, prezentând o mărime a efectului substanțială (d = -1,839). Acest rezultat ar putea contrazice ipotezele anterioare privind diferențele culturale în ceea ce privește deschiderea.
Următorii factori pot fi implicați în acest fenomen:
(1) Factori culturali
Deși se știe că societățile occidentale încurajează individualismul și inovarea, este important să se țină seama de faptul că anumite grupuri sociale pot manifesta o acceptare mai redusă a ideilor noi (mai ales în contextul actual, caracterizat de un climat social din ce în ce mai conservator).
În ultimii ani, Asia de Est a cunoscut transformări economice, tehnologice și culturale rapide, ceea ce a făcut ca locuitorii acestei regiuni să devină mai deschiși la minte și mai bine adaptați la cerințele în continuă schimbare ale societății.
(2) Educația și stilurile cognitive
În ultimii ani, sistemul educațional din Asia de Est a cunoscut o schimbare către o abordare mai diversă și mai deschisă, ceea ce ar fi putut contribui la obținerea unor scoruri mai ridicate în ceea ce privește deschiderea în rândul populației din Asia de Est.
Deși culturile occidentale, în ansamblu, tind să promoveze deschiderea către nou, este important să reținem că anumite grupuri sociale pot manifesta un nivel mai scăzut de deschidere, ca urmare a influențelor de mediu, a valorilor sau a pozițiilor politice diferite.
(3) Mediul social este
Noile tehnologii și modelele de afaceri se află într-o continuă evoluție în Asia de Est, o situație care ar putea încuraja locuitorii din această regiune să adopte o mentalitate mai deschisă.
Influența modelelor de dezvoltare profesională asupra atitudinii indivizilor față de medii și idei noi este un subiect care a făcut obiectul a numeroase studii. De exemplu, concurența intensă care caracterizează în prezent piața muncii din Asia de Est poate face ca indivizii să fie mai deschiși față de concepte noi, în timp ce în țările occidentale, anumite industrii tradiționale pot pune un accent mai mare pe experiența acumulată și pe cadrele cognitive existente.
3.1.4 Amabilitatea
Scala de amabilitate reflectă trăsături precum cooperarea, empatia, încrederea și altruismul. Persoanele care obțin scoruri ridicate pe această scală sunt mai înclinate să mențină armonia socială.
S-a constatat că scorurile la dimensiunea „Amabilitate” ale eșantioanelor europene și americane erau semnificativ mai mari decât cele ale eșantioanelor din Asia de Est, cu un efect de mărime mare (d = 1,503).
Următorii factori pot fi relevanți în acest context:
(1) factori culturali
Se știe că culturile europene și americane încurajează indivizii să fie proactivi în exprimarea propriilor opinii și să adopte un comportament social pozitiv. În schimb, culturile din Asia de Est tind să fie mai rezervate.
S-a observat o tendință în rândul occidentalilor de a da dovadă de o atitudine amabilă și cooperantă în spațiile publice. În schimb, s-a constatat că asiaticii din Est manifestă un comportament relativ rezervat.
(2) Mediul social
Mediile sociale din Asia de Est se caracterizează printr-un accent pus pe disciplină și valori tradiționale, în timp ce mediile sociale occidentale pot încuraja comportamente sociale mai proactive.
În culturile occidentale, amabilitatea este considerată, în general, o trăsătură de personalitate pozitivă. În schimb, în culturile din Asia de Est, amabilitatea excesivă poate fi interpretată de ceilalți ca o lipsă de hotărâre.
(3) Modele comportamentale
Un nivel mai ridicat de amabilitate poate indica o tendință mai pronunțată a unei persoane de a adopta comportamente cooperante și de a da dovadă de o atitudine prietenoasă în contextele sociale.
3.1.5 Conștiinciozitatea
Scala de conștiinciozitate reflectă trăsături precum autodisciplina, simțul responsabilității și orientarea către atingerea obiectivelor. Persoanele care obțin scoruri ridicate pe această scală tind să acorde o importanță mai mare principiilor de ordine și planificare.
S-a observat o discrepanță semnificativă între scorurile obținute la dimensiunea conștiinciozității în cele două eșantioane; eșantionul occidental a înregistrat scoruri mai ridicate, cu o mărime a efectului substanțială (d = 2,920).
Următorii factori pot fi relevanți în acest context:
(1) Factori culturali
Se știe că culturile occidentale încurajează independența individuală și pun un accent puternic pe responsabilitatea personală și autogestionare. În schimb, culturile din Asia de Est tind să pună accentul pe relații interpersonale relativ flexibile.
(2) Mediul social
S-a demonstrat că mediul social din țările occidentale pune un accent mai mare pe gestionarea timpului și stabilirea obiectivelor, încurajând automotivarea (Jones, 2019). În schimb, se poate observa că mediul social din Asia de Est pune un accent mai mare pe adaptabilitate și cooperarea colectivă (Smith, 2021).
În culturile occidentale, conștiinciozitatea este considerată, de obicei, o trăsătură de personalitate pozitivă. În schimb, în culturile din Asia de Est, flexibilitatea și adaptabilitatea pot fi considerate mai importante.
(3) Modele comportamentale
S-a demonstrat că o rigiditate mai mare este caracteristică persoanelor care sunt mai înclinate să-și stabilească obiective clare și să-și păstreze un puternic simț al responsabilității pe parcursul îndeplinirii sarcinilor.
Culturile occidentale pot încuraja indivizii să mențină un nivel ridicat de autocontrol atât în ceea ce privește comportamentul, cât și emoțiile, în timp ce culturile din Asia de Est tind să încurajeze indivizii să-și adapteze comportamentul în funcție de mediul înconjurător.
3.2 Subscale
În contextul prezentului studiu, se recunoaște că spațiul disponibil este limitat. În consecință, s-a decis ca analiza să se concentreze asupra celor două subscale care prezintă cele mai semnificative diferențe.
3.2.1 Remușcarea
Subscara „Autoînvinovățire” indică măsura în care indivizii își îndreaptă autocritica asupra propriilor greșeli. Cei care obțin scoruri ridicate tind să atribuie problemele propriilor neajunsuri.
S-a constatat că scorurile la subscala „Autoînvinovățire” ale eșantionului occidental erau semnificativ mai mici decât cele ale eșantionului din Asia de Est, cu un efect de mărime mare (d = -2,161).
Următorii factori pot fi relevanți în acest context:
(1) Factori culturali
Culturile din Asia de Est pun accentul pe responsabilitatea socială și identitatea de grup. În aceste culturi, indivizii tind să se învinovățească pe sine atunci când nu reușesc să îndeplinească așteptările societății. În schimb, culturile occidentale pun un accent mai mare pe acceptarea de sine și pe independență.
Culturile din Asia de Est încurajează introspecția și modestia, astfel încât oamenii pot fi înclinați să atribuie eșecurile propriilor neajunsuri. În schimb, culturile occidentale tind să pună accentul pe realizările personale.
(2) Mediul social
Mediul social din Asia de Est se caracterizează în prezent printr-o competiție socială intensă, indivizii având așteptări ridicate în ceea ce privește educația și oportunitățile profesionale. În schimb, Europa și Statele Unite manifestă o toleranță mai mare față de performanțele individuale în aceste domenii.
(3) Modele comportamentale
S-a observat că persoanele din Asia de Est manifestă o tendință spre atribuirea externă, adică își asumă responsabilitatea pentru eșecuri. În schimb, s-a constatat că europenii și americanii manifestă o înclinație spre atribuirea internă, atribuind eșecurile unor factori externi sau obiectivi.
S-a demonstrat că culturile din Asia de Est încurajează reprimarea emoțiilor, în timp ce culturile occidentale încurajează exprimarea emoțiilor și reglarea psihologică.
3.2.3 Orientarea prosocială
Termenul „orientare prosocială” se definește ca tendința unei persoane de a-i ajuta în mod activ pe ceilalți, de a coopera și de a promova bunăstarea socială. Aceasta include comportamentul altruist, empatia și simțul responsabilității sociale. Scala de orientare prosocială este un instrument conceput pentru a evalua tendințele prosociale ale unei persoane.
S-a observat o diferență semnificativă în rezultatele obținute la scala de orientare prosocială, persoanele din Occident înregistrând scoruri mai ridicate în comparație cu cele din Asia de Est. Amploarea acestei diferențe a fost substanțială, cu un efect de mărime mare (d = 0,635).
Următorii factori pot fi implicați în acest fenomen:
(1) Factori culturali
Culturile occidentale pun un accent puternic pe responsabilitatea personală și contribuția socială. În schimb, culturile din Asia de Est pot fi influențate mai mult de normele sociale în practică decât de inițiativa individuală.
Culturile occidentale acordă o importanță mai mare voluntariatului, oamenii participând mai des la activități caritabile și comunitare. În schimb, comportamentul prosocial în Asia de Est poate fi mai evident în cadrul familiei și al cercurilor sociale apropiate.
(2) Mediul social
Mediul social din societățile occidentale favorizează participarea activă la activitățile de interes public și oferă resurse ample de sprijin social. În schimb, comportamentul prosocial din societățile din Asia de Est poate fi influențat într-o mai mare măsură de rețelele sociale.
Mediile sociale occidentale pun un accent mai mare pe responsabilitatea socială și pe implicarea în comunitate, în timp ce mediile sociale din Asia de Est pun un accent mai mare pe dezvoltarea academică și profesională individuală.
(3) Modele comportamentale
La persoanele din Occident s-a observat o tendință spre atribuirea internă, în care ajutorarea celorlalți este considerată parte a valorilor personale. În schimb, la asiaticii din Est s-a observat o tendință spre atribuirea externă, în care comportamentul prosocial este considerat o responsabilitate socială.
Exemplu de raport NEO-FFI