Inventarul multifazic de personalitate din Minnesota (MMPI) este unul dintre cele mai utilizate chestionare psihometrice din prezent. În 1989, Universitatea din Minnesota a revizuit MMPI, publicând MMPI-2, care a introdus scoruri T uniforme și noi norme. În octombrie 2020, Editura Universității din Minnesota a publicat Inventarul multifazic de personalitate din Minnesota-3 (MMPI-3). Spre deosebire de MMPI-2, MMPI-3 este doar o revizuire a MMPI-2-RF și nu înlocuiește complet MMPI-2, care continuă să aibă o valoare practică semnificativă. Cu toate acestea, valorile societale suferă schimbări semnificative în timp. MMPI-2 necesită stabilirea unor date normative pentru populații specifice în contexte socioculturale specifice, iar standardele normative originale s-ar putea să nu mai reflecte cu exactitate caracteristicile psihologice și modelele comportamentale ale populației actuale. În același timp, stilurile de viață moderne diferă foarte mult de cele din trecut, cu schimbări în ceea ce privește stresul legat de muncă, modelele sociale și structurile familiale — toate acestea influențând direct stările psihologice și manifestările comportamentale ale oamenilor. Revizuirea normelor va permite instrumentului de evaluare să se adapteze mai eficient la aceste schimbări de valori și la schimbările din mediul social. Acest lucru va asigura acuratețea și validitatea rezultatelor evaluării și va permite o evaluare mai precisă a stării de sănătate mintală a indivizilor în contextul social actual.
1. Obiectivele și metodele
1.1 Subiecte
În cadrul acestui studiu au fost chestionați în total 5.358 de participanți, rezultând 3.066 de chestionare valide. Vârsta medie a participanților a fost de 26,3 ani, 40,97% dintre aceștia fiind bărbați, iar 59,03% femei. Pentru informații detaliate, consultați Tabelul 1.
1.2 Metode
În cadrul acestui studiu, s-a utilizat testul standardizat MMPI-2 ca instrument de evaluare.
2. Rezultate și analiză.
2.1 Versiunea Norms-R pentru Asia de Est (versiune comparativă).
Acest studiu a stabilit normele MMPI-2 pentru Asia de Est – Versiunea R (Versiunea comparativă) utilizând direct scorurile brute ale eșantionului actual de participanți și le-a comparat cu normele originale din SUA. Scalele Hs, Pd, Pt, Sc și Ma au fost ajustate folosind corecția K cu un criteriu pozitiv de scor T de cel puțin 60. Toate scalele din ediția R sunt notate folosind scoruri T consistente, în timp ce nu toate scalele din norma SUA folosesc scoruri T consistente (scalele Mf și Si folosesc scoruri T liniare). „Elementele cheie MMPI-2-Koss-Butcher” și „Elementele cheie MMPI-2-Lachar-Wrobel” din Ediția Normă Asia de Est utilizează, de asemenea, scoruri T consistente (normele din SUA nu includ standarde de scor T pentru aceste două subscale). A fost efectuată o comparație generală a standardelor scorurilor T pentru fiecare subscală MMPI-2 între cele două norme. Din cauza limitărilor de date, analiza nu a putut fi defalcată în subgrupuri, cum ar fi vârsta sau nivelul de educație. Datele indică faptul că caracteristicile statistice ale versiunii MMPI-2 Norm-R din Asia de Est sunt consecvente cu cele ale normelor din SUA; orice diferențe sunt pur și simplu manifestări normale ale diferențelor dintre valorile sociale și mediile participanților.
2.1.1 Scale clinice
Diferențele dintre scorurile T de concordanță ale scalelor clinice între normele din Asia de Est-R și normele din SUA sunt prezentate în tabelele 2 și 3.
2.1.2 Scale de validitate
Diferențele dintre scorurile T de concordanță ale scalelor de validitate între Normele din Asia de Est-R și Normele din SUA sunt prezentate în tabelele 4 și 5.
2.1.3 Scalele de conținut
Diferențele dintre scorurile T privind consistența scalei de conținut între versiunea Norm-R pentru Asia de Est și norma americană sunt prezentate în tabelele 6 și 7.
2.1.4 Scale clinice reconstituite
Diferențele dintre scorurile T privind consistența scalei de conținut între versiunea Norm-R pentru Asia de Est și norma americană sunt prezentate în tabelele 8 și 9.
2.2 Compararea grupului cu anomalii
În cazul grupului cu valori anormale (bărbați), atât scorurile T conform normei est-asiatice (R), cât și cele conform normei americane au prezentat diferențe foarte semnificative față de nivelul normal al scorului T (T60). Deoarece ambele versiuni utilizează scoruri T de consistență pentru evaluare, atunci când scorul T conform normei est-asiatice este de 70 sau mai mare, scorurile T pe scalele cheie diferă de scorurile T americane cu cel mult o abatere standard.
2.2.1 Scale clinice
Diferențele dintre media, abaterea standard și scorurile T ale scalelor clinice între norma din Asia de Est și norma din SUA pentru grupul cu rezultate anormale sunt prezentate în Tabelul 10.
2.2.2 Scale clinice reconstituite
Diferențele dintre media, abaterea standard și scorurile T ale scalelor clinice reconstituite între norma din Asia de Est și norma din SUA pentru grupul cu rezultate anormale sunt prezentate în Tabelul 11.
2.2.3 Itemii cheie ai MMPI-2
Versiunea Norm-R pentru Asia de Est utilizează scoruri T de consistență pentru „elementele-cheie MMPI-2-Koss-Butcher” și „elementele-cheie MMPI-2-Lachar-Wrobel”; cu toate acestea, acest lucru necesită o validare suplimentară a datelor, întrucât pragul pozitiv rămâne stabilit la T60.
Printre elementele-cheie ale scalei Koss-Butcher se numără șase subscale: Kb1 Anxietate acută, Kb2 Idei depresive și suicidale, Kb3 Agresivitate amenințătoare, Kb4 Stres situațional cauzat de abuzul de alcool, Kb5 Confuzie mentală și Kb6 Idei de persecuție.
Itemii-cheie din scala Lachar-Wrobel includ 11 subscale: LW1 Anxietate și tensiune; LW2 Depresie și îngrijorare; LW3 Tulburări de somn; LW4 Convingeri anormale; LW5 Gândire și experiențe anormale; LW7 Atitudini antisociale; LW8 Conflicte familiale; LW9 Probleme legate de furie; LW10 Preocupări și deviații sexuale; și LW11 Simptome somatice.
3. Discuție
Datele indică faptul că, atunci când se compară versiunea Norms-R pentru Asia de Est cu normele din SUA, validitatea rezultatelor pozitive ale testului de screening pentru populațiile din Asia de Est este foarte similară. Diferențele reflectă pur și simplu datele reale care decurg din variațiile valorilor sociale și ale mediului participanților.
3.1 Analiza diferențelor dintre principalele scale
3.1 Analiza diferențelor dintre principalele scale
3.1.1 Scale de referință (masculi)
Diferența dintre scorurile T pozitive pentru bărbații din categoria Hy(1) a fost de -0,66, ceea ce indică faptul că bărbații din Asia de Est sunt mai atenți la propria sănătate, în timp ce bărbații occidentali sunt mai preocupați de gravitatea simptomelor.
Diferența dintre scorurile T pozitive pentru bărbații din grupul Hy(3) a fost de -0,51, ceea ce indică faptul că bărbații din culturile est-asiatice își exprimă emoțiile într-un mod mai implicit și tind să-și manifeste suferința psihologică în mod indirect. În schimb, culturile occidentale încurajează exprimarea directă, ceea ce face ca bărbații să fie mai predispuși să-și exteriorizeze emoțiile în mod direct.
Diferența pozitivă a scorului T pentru Mf(5) în rândul bărbaților este de -0,41, ceea ce indică faptul că rolurile tradiționale de gen sunt accentuate în culturile din Asia de Est, determinând bărbații să adopte un comportament mai tradițional din cauza constrângerilor sociale; în schimb, culturile occidentale sunt mai diverse și acceptă mai ușor trăsăturile masculine.
Diferența pozitivă a scorului T pentru Sc(8) în rândul bărbaților este de 0,37, ceea ce indică faptul că bărbații din culturile est-asiatice tind să-și interiorizeze suferința psihologică și să răspundă mai prudent la test din cauza stigmatului asociat bolii. În schimb, culturile occidentale sunt mai deschise și prezintă un nivel mai scăzut de stigmatizare, ceea ce îi determină pe bărbați să se exprime mai direct.
Diferența pozitivă a scorului T pentru Ma(0) în rândul bărbaților este de -0,79. Spre deosebire de culturile occidentale, culturile din Asia de Est prezintă diferențe semnificative în ceea ce privește exprimarea emoțională a bărbaților. Culturile din Asia de Est sunt mai rezervate, iar simptomele hipomanice sunt mai pronunțate în situații de stres. Cultura americană pune accentul pe individualitate și este mai tolerantă față de simptomele hipomanice.
3.1.2 Categorii de greutate (femei)
Diferența pozitivă a scorului T pentru femei pe scala Hy(3) a fost de -0,45. Acest lucru indică faptul că femeile din Asia de Est sunt mai rezervate și au o exprimare emoțională limitată. De asemenea, ele sunt predispuse să transforme suferința emoțională în simptome somatice. În schimb, femeile occidentale se exprimă mai direct, iar scorurile lor pe scală reflectă starea lor emoțională reală.
Diferența pozitivă a scorului T pentru Mf(5) în rândul femeilor a fost de -0,60, ceea ce indică faptul că femeile din Asia de Est se confruntă cu așteptări sociale mai puternice de a fi „soții și mame bune” și sunt reticente în a manifesta trăsături care se abat de la tradiție, în timp ce femeile occidentale se bucură de o mai mare libertate în exprimarea de sine.
Diferența pozitivă a scorului T pentru scala Sc(8) a fost de 0,82, ceea ce indică faptul că cultura est-asiatică pune accentul pe armonia colectivă și evaluarea socială. Femeile din Asia de Est pot fi mai preocupate de opiniile celorlalți, ceea ce le face dificil să-și dezvăluie stresul interior și suferința psihologică ascunsă. Cu toate acestea, aceste aspecte se pot manifesta mai ușor în situații specifice pe scala SC. Cultura occidentală pune un accent mai mare pe exprimarea personală și pe autorealizare, ceea ce înseamnă că femeile occidentale sunt mai predispuse să-și exprime direct suferința psihologică.
Diferența pozitivă a scorului T pentru Si(0) în rândul femeilor este de 0,82, ceea ce indică faptul că femeile din Asia de Est tind să-și interiorizeze stresul și sunt constrânse de concepțiile tradiționale, în timp ce femeile occidentale sunt mai deschise în ceea ce privește exprimarea emoțiilor.
3.2 Validarea practică
Versiunea Norms-R pentru Asia de Est (ediția comparativă) necesită încă validare în ceea ce privește aplicabilitatea și eficacitatea sa în contextele clinice, medico-legale și de selecție profesională. În plus, capacitatea de discriminare a eșantionului trebuie extinsă în continuare (de exemplu, pentru a include diferite subpopulații). Scopul final este de a găsi un echilibru între „rigurozitatea științifică” și „caracterul practic” al normelor, asigurându-se că acestea respectă standardele psihometrice și răspund, în același timp, nevoilor reale ale populației din Asia de Est.
Exemplu de raport de interpretare MMPI-2